Micul Bucureștean

Vânătoarea de Comori Urbană
21/06/2015
Schimbul Cultural International “Zilele Prieteniei in Romania”
21/06/2015

Abordarea educaţiei ca forţă principală a promovării de valori în societate

Capitala noastră e un oraş urât. Aproape de nelocuit, cenuşiu, cu faţade murdare şi coşcovite, cu cartiere de beton mizere, cu un trafic sufocant. Este poluat şi plin de gunoaie, cu reclame kitschoase, cabluri atârnate peste tot şi clădiri de proastă calitate. Bucureştenii sunt majoritar superficiali, un fel de Mitici contemporani cu noi.

Contrar prejudecăţii că americanii nu au habar de nimic, tirajul cărţilor arată că ei citesc de 20 de ori mai mult decât un român.În New York mai toată lumea are o carte pe genunchi. În Bucureşti se bea o bere, se sparg seminţe şi se stă cu creierul gol ore în şir. Sau se debitează stupizenii la un pahar.

Bucureştenii au valenţe de migratori. Nu reuşesc decât puţini să prindă rădăcini, să se lege emoţional de colţul străzii, de cârciuma din drum sau de locul unde-i dai copilului o prăjitură. Bucureştenii trăiesc străini de acest oraş. De multe ori ei devin ostili. Aduşi aici în comunism să trăiască în condiţii proaste, în cartiere-dormitor, au integrat drama dezrădăcinării si i-au devenit ostili oraşului.

   Dar dacă ne limităm să constatăm dezastrul facem parte din el.

Un oraş dacă nu are o memorie se transformă într-o baracă, o tabără militară, un cort pe care poţi să-l strângi oricând să-l muţi mai departe. Oamenii trebuie să ştie în ce univers trăiesc, pe ce stradă stau, cine sunt vecinii lui, ce istorie au locurile acelea. Altfel există riscul să se transforme într-un schizoid mutat ca un pion de colo-colo de cei interesaţi, un om într-o casă fără lumină care nu ştie unde e bucătăria, ferestrele, întrerupătorul. Aceste traume au lăsat urme adânci în mentalul colectiv românesc şi generează stări de spirit negative şi demoralizante: spaimă, deznădejde, scepticism, incertitudine, fatalism, neîncredere, egoism, însingurare, agresivitate, criminalitate, lipsa solidarităţii.

Şi atunci ce e de făcut?

Ne încadrăm şi noi atitudinii defetiste şi trăim străini de acest oraş sau ne folosim inteligenţa şi imaginaţia pentru a locui acest oraş? Cred că răspunsul se subînţelege. Soluţia, credem noi, e să înţelegem cum s-a ajuns la dezastrul de acum, să descoperim colţuri pitoreşti şi să ne bucurăm de ele şi să căutăm soluţii pentru viitor, astfel încât să ne facem viaţa mai bună şi în legătură cu acest oraş.O posibilă soluție

micul_bucurestean_siteCei peste 900 de elevi ai şcolii iniţiatoare a proiectului, Școala Generală nr. 78, provin, în general, din sectoarele  2 şi 3 vecine instituţiei de învăţământ  şi din comunele din judeţul Ilfov. Nivelul de pregătire iniţială al elevilor este între scăzut şi mediu, mediile de admitere în liceu situându-se între 5 şi 7,50. Deşi rezultatele la învăţătură sunt mulţumitoare, se constată totuşi un nivel destul de scăzut de cultură generală, o lipsă de interes faţă de probleme legate de trecut, o scăzută implicare în problemele comunităţii locale în care-şi desfăşoară activitatea în prezent.

De asemenea, sistemul de valori personale al tinerilor, fie necesită o repoziţionare, fie nu este suficient definit. Mediul familial ale elevilor nu este de obicei unul stimulativ. Ei ajung în liceu cu carenţe mari de educaţie, cu lipsă de viziune pentru propria lor carieră şi drum în viaţă, cu o acută lipsă de comunicare a nevoilor şi aspiraţiilor lor, uneori nedesluşite.

Nivelul de trai al elevilor şi familiilor lor este scăzut sau cel mult mediu, cu consecinţe în implicarea părinţilor şi elevilor în viaţa şcolii.Grupul ţintă al proiectului vizează 250 de elevi, din clase diferite, profiluri diferite care vor lucra împreună şi vor dezvolta sentimentul de apartenenţă la propria lor şcoală şi la comunitatea din care ea face parte.Școlile participante în cadrul proiectului sunt: Școala Generală nr. 78, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”, Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”, Liceul de Muzică “George Enescu”, Liceul Tehnologic “Sfântul Pantelimon” din București. Perioada implementării proiectului este 2012-2016.

Implementarea proiectului „Micul Bucureştean” are drept obiectiv principal familiarizarea elevilor cu istoria, poveştile, clădirile reprezentative ale Capitalei noastre şi sensibilizarea lor la probleme de interes comunitar: protejarea monumentelor istorice şi a spaţiilor verzi, respectul faţă de valorile trecutului şi crearea unor modele estetice.

Temele abordate (Legendele Bucureştilor: ciobanul Bucur, legenda Dâmboviţei, mănăstirea Cernica, mănăstirea Mihai Vodă; Curtea Domnească – scurt istoric, ceremonialul primirii solilor; Personalitatea lui Vlad Ţepeş în istoria oraşului: documentul din 1459, ziua Bucureştilor etc.) au ca scop să capteze interesul elevilor care au fost antrenaţi în cercetarea subiectelor, în organizarea de proiecte de cercetare şi excursii de studii, în realizarea unor lucrări şi referate.

 Prezentările şi dezbaterile din sălile de clasă au fost însoţite de excursii tematice în zonele reprezentative ale oraşului: Centrul vechi, Kiseleff, Calea Victoriei, Parcul Carol .Unitățile în care s-a derulat proiectul: Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

 Obiective specifice:

I.  promovarea şi încurajarea activităţilor în echipă

II. cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară

III. dezvoltarea unor parteneriate educaţionale cu instituţii de acelaşi profil (Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Istorie, Muzeul de Istorie Naţională) şi cu principalii factori locali educativi (Primăria Sector 2 şi ISMB)

IV. creşterea atractivităţii învăţării prin descoperire

V. promovarea valorilor comunităţii locale

VI.interesul părinţilor implicaţi în viaţa şcolii pentru promovarea valorilor comunităţii locale

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *