“Nu poți face ceva real fără educație”- interviu cu analistul jungian Luigi Zoja

Tematica evenimentului public la care a fost invitat analistul jungian Luigi Zoja se regăseşte pe larg în cartea Istoria aroganţei. Psihologia şi limitele dezvoltării, publicată de editura Herald, în colecţia JUNGIANA. Evenimentul s-a adresat specialiştilor din domeniul psihologiei, psihoterapiei, psihanalizei şi antropologiei, dar şi publicului larg interesat de marile teme psihologice şi economice ale epocii noastre!

In cadrul acestui eveniment echipa noastra a avut ocazia de a realiza un scurt interviu cu analistul jungian Luigi Zoja despre valorile generatiilor si despre educatie

– Ce putem face pentru a schimba perspectiva asupra vointei interioare astfel incat generatiile urmatoare sa fie mai sanatoase?

“Cred că nu există nicio siguranță, nicio cale fixă. Dar, cred că ar fi deja foarte bine dacă am continua să fim implicați în această conștiință așa cum este în loc să stăm într-un mod pasiv în fața televizorului. Pot simplifica lucrurile, spre exemplu să participăm și să facem un efort să participăm într-o dezbatere ca cea din această seară, nu pentu că am vorbit eu, ci pentru că a fost un eveniment public, iar publicul participă. La cealaltă extremă oamenii doar stau pasiv în fața televizorului.”

– Deci educația este cea mai bună soluție.

„Nu poți face ceva real fără educație. Am încercat să discut asta azi, si anume, cumpărăm prea multe lucruri, inimile noastre sunt de aceeași dimensiune și ar trebui nu numai să cumpărăm, dar și să eliminăm.

 Doar că există prea multă presiune astfel încât noi să cumpărăm mai mult: multă publicitate, dar nicio presiune să eliminăm lucruri din viața noatră. Chiar și eu mă mir uneori dintre puținele lucruri pe care le cumpăr,aș putea trăi fără mașină, fără televizor, dar nu aș putea trăi niciodată fără cărți. Ar trebui, totuși, să învăț să elimin cărțile vechi atunci când cumpăr cărți noi pentru că nu mai am spațiu. Copiii mei sunt maturi acum așa că va trebui să mă mut într-un apartament mai mic și sunt terifiat pentru că va trebui să-mi înlătur cărțile. “

– Putem vorbi despre moralitate reala in zilele noastre cand valorile generatiilor trecute nu sunt impartasite de cele noi?

„Cred că asta s-a întâmplat mereu câte puțin, dar în zilele noatre, odată cu schimbările tehnologice, cu schimbările așa-ziselor media, comunicarea, comunicarea culturală s-a schimbat atât de mult și a devenit foarte rapidă și astel și valorile se schimbă mai repede, ei bine, acesta este alt subiect; dacă sunteți interesată voi vorbi sâmbătă despre „Tatăl”, care este, de altfel, noua mea carte. De fapt, ca să dezvolt, transmiterea valorii era în trecut verticală prin prisma arborelui genealogic, dar a devenit orizontală, învățăm de la egali, persoane mai tinere sau de acceași vârstă, ceea ce e puțin mai periculos pentru că uneori ei ne învață valorile într-un mod mai sigur, mai bun decât părinții ,mai autentic, dar uneori ne pot învăța să cumpărăm lucruri ieftine, ceea ce nu e cel 

mai bun lucru. Deci e mai riscant să învățăm de la egali. Și ca să revin la dictatură și mișcarea de masă, aceasta s-a bazat mult pe învățarea orizontală, această competiție masculină în particular, bazată pe masculul alfa.”

-Deci este destul de dificilă situația în care ne aflăm azi.

“Este întotdeauna, dar, în timp, este din ce în ce mai mult nou. Eu încă aș putea învăța ceva de la tatăl meu probabil, copiii mei în schimb, nu. Să spunem că acum câteva generații principalul lucru când erai copil era să înveți să mergi pe bicicletă, acum principalul lucru pe care îl învață copiii este să folosească un computer. Nu poți învăța să folosești un computer de la o persoană de peste cincizeci de ani. Este technic imposibil și nu pentu că devenim mai puțin buni, ci pentru că e un teritoriu necunoscut, nou. “